• Română
  • English
  • Français
  • Deutsch
+4 0269 862 041

Comuna Alma Vii

Alma Vii, mai demult Alma intre Vii, Alma saseasca (in germana Almen, in maghiara Szászalmád, Almád, Szászalmás, Német-Almás, Almás) este o localitate in judetul Sibiu, Romania.

Prima mentiune documentara dateaza din 1289 in actul „Herritus de Alma sacerdotes“ si din ea aflam ca localitatea depindea de Capitulul de Medias, pentru ca un alt document, de aceasta data din 1356, sa o aminteasca drept comuna libera a Scaunului de Medias. S-a aflat in aceasta situatie pana in 1872, cand a fost inclusa in judetul Tarnava Mare. Intre 1951-1968 Alma Vii a tinut de Regiunea Brasov, raionul Medias. Din 1968 face parte din judetul Sibiu.

Dealul pe care este amplasata biserica este usor de aparat in partile de sud si de vest, unde pantele sunt abrupte. Zidul are la bază o grosime de 1,5 metri, fiind construit din pietre nefasonate si bolovani de rau, subtiindu-se apoi in partea superioara, unde s-a folosit caramida.

Alma Vii este situata in partea superioara a raului Calva (Kaltbach), la marginea zonei viticole a Mediasului, pe drumul ce leaga orasul Medias de Agnita. Este posibil sa fi existat aici o exploatare viticola intensa. Datorita industriei chimice din Copsa Mica viticultura a suferit puternic, azi nu mai este practicata.

Biserica saseasca, se afla pe panta unui deal care domina comuna si dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea, dar fortificatia din jurul ei a fost ridicata aproape doua secole mai târziu. Orga bisericii, construita în 1840, este amplasata in capatul de vest al salii, prilej cu care a fost ridicata si o mică anexa care ii gazduieste foalele.

 

In 1966 s-a intreprins o masiva restaurare, care a redat cetatii aspectul initial.

Biserica evanghelica Alma-Vii

Pe un deal ce se inalta deasupra satului Alma, atestat documentar in anul 1289, se afla o biserica din anul 1502, inconjurata de o adevarata cetate construita la inceputul secolului al XVI-lea. In biserica gotică sunt vizibile fragmente de pictura originala, cu urme de restaurari din 1718. La inceputul secolului XVI, biserica de tip biserica-sala de mici dimensiuni a fost fortificata prin suprainaltarea corului cu două etaje de aparare accesibile printr-o scara mobila, ultimul sustinut pe console de piatra profilate ce deschid intre ele guri de smoala. In secolul al XIX-lea au fost inlocuite boltile gotice in nava, cu o bolta baroca, iar in cor cu un tavan plat. Clopotul mijlociu poarta o inscriptie datata in secolul al XV-lea “O Gott peroth Maria hilf uns aus Not, das ich heit peginn das ist ein guet”. Incinta fortificata de plan poligonal este sustinută de patru turnuri plasate in cele patru puncte cardinale. Turnul de est este turn de poarta cu cinci etaje, fiind inca vizibil santul de culisare a hersei. In turnul de vest a functionat pana în 1914 o cisternă alimentata printr-o aductiune de apă de pe dealul invecinat. Clopotul mijlociu, are o inscriptie, datata in secolul XV, orga este din 1791. Biserica este intarita cu multi contraforturi si un zid poligonal cu 4 turnuri plasate in cele patru puncte cardinale. Turnul estic este turnul de poarta, iar în turnul vestic a functionat pana in anul 1914 o cisterna alimentata printr-o aductiune de apa de pe dealul invecinat. Zidul are brese pentru tragere si guri pentru aruncarea smoalei. Orga bisericii, construita in 1840, este amplasata in capatul de vest al salii, prilej cu care a fost ridicata si o mica anexa care ii gazduieate foalele. In 1966 a fost intreprinsa o ampla actiune de restaurare.

Biserica Evanghelica Alma Vii